Daca exista o perioada in care ne gandim cu mai multa duiosie la copilarie, in care ne amintim toate momentele frumoase care ne leaga de cei dragi – fie ca sunt alaturi de noi ori au trecut in lumea celor drepti – atunci, cu siguranta, Craciunul e acel moment. Fiecare revedem in memoria sufletului secvente incarcate de emotie de peste an – sau de peste ani, vibram la gandul ca familia se reuneste si ne spunem ca, in anul ce vine, vom petrece mai mult timp langa cei pe care-i iubim. Ca vom avea mai multa grija de sufletul nostru – si al lor.
Nu de putine ori, insa, Craciunul e un prilej de apasare. Poate te gandesti la cei ce nu mai sunt, sau la cei pe care i-ai scos din viata ta. La nereusite, sau la ce nu ai putut oferi. Cei ce s-au dus – s-au dus fiindca trebuia sa o faca si nu sta in puterea nici unui om sa schimbe asta. Cei pe care i-ai scos tu din viata ta au lasat loc pentru alti oameni buni care sa merite acel loc. Ce nu ai reusit?! Hmmm…. Gandeste-te daca, intr-adevar, ceea ce ti-ai dorit era ceea ce era bine pentru tine. Cat despre cei dragi tie, ai putea fi surprinsa sa afli ca, de cele mai multe ori, isi doresc mai mult din ceea ce esti tu decat din ceea ce detii tu. Asa ca, ofera-le mai mult din tine, din sufletul tau – si mai putine lucruri, pe care, oricum, le vor uita. Dar nu vor uita niciodata cum ii faci sa se simta, zambetul tau, caldura cu care asezi masa si dragostea cu care-i veghezi.
De fapt, asta e ceea ce ne amintim cu totii atunci cand ne gandim la Craciun: atmosfera, starea de bine ce ne-a invaluit, chipurile luminoase. Cu asta il asociem pe Mos Craciun si de aceea mai credem in el chiar daca am ajuns la varsta maturitatii. Fiindca niciodata nu esti prea batran ca sa crezi in povesti, ca sa crezi in magie. In magia ce sta in puterile tale.
Si, in plus, asa cum spunea Voltaire, sa crezi in ceea ce te face fericit, e bine pentru sanatatea ta.
Gina Butiuc
Lasa un comentariu: