Uneori, simti ca e momentul sa fii tu in centrul universului tau. Ca nu mai e timp pentru a pierde timpul. Ca fiecare minut risipit in prezenta unui om toxic sau pentru un proiect consumator e un minut pe care nu ti l-ai dedicat tie sau oamenilor frumosi si dragi. Ca energia investita in planuri complicate goleste de emotie si de bucurie emotiile si bucuriile simple: momentele care-ti lumineaza viata si o fac traibila.
E timpul sa nu mai pierzi timpul. E timpul pentru bun, frumos, cald, emotionant. E timpul pentru tine si pentru ceea ce bucura sufletul tau.
“Nu mai am rabdare pentru anumite lucruri, nu pentru ca as fi devenit arogant, ci pur si simplu pentru ca am ajuns la un punct in viata mea in care nu mai vreau sa-mi pierd timpul cu ceea ce-mi displace sau ma raneste . Nu am rabdare nici pentru cinism, critici excesive si cererile de orice natura. Mi-am pierdut dorinta de a-i multumi pe cei care nu ma plac, de a-i iubi pe cei care nu ma iubesc si sa le zambesc celor care nu doresc sa-mi zambeasca. Nu mai petrec nici un singur minut cu cei care mint sau doresc sa manipuleze. Am decis sa nu mai coexist cu pretentia, ipocrizia, lipsa de onestitate si laudele ieftine. Nu tolerez eruditia selectiva nici aroganta academica. Nu ma impac nici cu barfele populare. Nu-mi plac conflictul si comparatiile. Cred intr-o lume a contrariilor si de aceea evit oamenii cu personalitati rigide si inflexibile. In prietenie nu-mi place lipsa de loialitate si tradarea. Nu ma inteleg cu cei care nu stiu cum sa faca un compliment sau sa ofere un cuvant de incurajare. Exagerarile ma plictisesc si am dificultati in a-i accepta pe cei carora nu le plac animalele. Si, mai presus de orice, nu am rabdare nici pentru cineva care nu merita rabdarea mea.” (“I no longer have patience”, José Micard Teixeira)
“I no longer have patience for certain things, not because I’ve become arrogant, but simply because I reached a point in my life where I do not want to waste more time with what displeases me or hurts me. I have no patience for cynicism, excessive criticism and demands of any nature. I lost the will to please those who do not like me, to love those who do not love me and to smile at those who do not want to smile at me. I no longer spend a single minute on those who lie or want to manipulate. I decided not to coexist anymore with pretense, hypocrisy, dishonesty and cheap praise. I do not tolerate selective erudition nor academic arrogance. I do not adjust either to popular gossiping. I hate conflict and comparisons. I believe in a world of opposites and that’s why I avoid people with rigid and inflexible personalities. In friendship I dislike the lack of loyalty and betrayal. I do not get along with those who do not know how to give a compliment or a word of encouragement. Exaggerations bore me and I have difficulty accepting those who do not like animals. And on top of everything I have no patience for anyone who does not deserve my patience.” (José Micard Teixeira)
sursa foto: aici
[…] Am deschis larg ochii. […]